cain.ro | sursa ta zilnica de informatie cain.ro – stiri, informatii, anunturi si publicitate din sud-estul Romaniei
~ DRUMEȚII BUZOIENE ~ „Piatra cu Lilieci”
Legat de povestea fotografiilor, a “fântânilor buzoiene”, știute de mulți dintre prietenii noștri datorită realizărilor artistice și poetice, despre care s-a vorbit și postat în perioada respectivă, propun un articol mai detaliat cu imagini si clipuri, știute sau neștiute, într-o prezentare a poveștii lor.
Se întâmpla într-o primăvară, pe când … cu mult entuziasm porneam prin necunoscutul unei drumeții neștiute până atunci, o drumeție plină de farmec și pitoresc rural, către culmea “Pietrei cu Liliaci”.
Culmile unde urma să ajung / vedere către culmea “Pietrei cu Lilieci”, de pe dealurile Pârscovului…
Valea Bălănesei ce urma să o tranversez de doua ori în acea zi. (odată la dus si apoi la întors) …
O adevărată aventura de care îmi aduc aminte cu multa bucurie, și despre care aș putea spune ca m-a răsplătit cu minunate daruri de suflet, pe langă tot ceia ce am văzut și fotografiat atunci, fiindu-mi preluate două din fotografiile realizate în acea primăvară, … mai bine spus, două din fântânile întalnite atunci, în această drumeție.
Respectivele fântâni, întalnite pur întamplator pe parcursul acelui traseu și bunăoară fotografiate, au atras și continuă încă să mai atragă priviri, trezind interes de cunoaștere.
Preluate peste Ocean în Emisfera Nordică, aceste fotografii au fost transformate în minunate opere de artă, fiind pictate cu multă măiestrie de Doamna Luminița Șerbănescu – artist plastic și expuse ulterior prin diverse Galerii de Artă, din Ottawa – Canada.
Colaj foto / pictură, a celor 4 fântani / EXPO. Ottawa – Canada / Kewin Dodds Gallery & Studio. ART…
Efectiv artistul reușește să își pună puternic amprenta experienței profesionale, prin tehnica sa și trăirile personale, depașind fotografiile model. Toate acestea, datorită rădăcinilor adânci de pe aceste meleaguri, ce au trezit nostalgia amintirilor de altă dată.
Este clar că tot ceia ce este făcut cu mult suflet și cu multă dragoste de frumos, nu avea cum trece neobservat, încât aceste picturi artistice sunt preluate în Emisfera Sudică.
Mai exact în Oceania, la Sydney, ilustrand volumul de poezie si proză scurta “ON THE WALLABY TRACK, A Journey across Memories – Anthology of poetry and prose “.
Un eveniment româno – australian de la biblioteca de stat, din 24 martie 2018. Sydney – Australia.
Interviu cu Mihaela Cristescu – Lansarea cartii ‘On the Wallaby Track’
Pe linia wallaby, o călătorie de-a lungul amintirilor – antologie de poezie şi proză, editor și poet, D-na Mihaela Cristescu.
“Ritmul, expresia legaturii lingvistice dintre emisfere, ne însoțește încă odată în călătoria poetică dintre nord și sud, prin simpla derulare a douazeci și opt de istorii autentice, On the Wallaby Track.„
„Nimic nu ne bucura mai mult decât dorința scriitorilor români și australieni de a participa la construcția acestui volum de vers și proză scurtă -…” Din Sydney / Mihaela Cristescu / 8 aprilie 2017.”
Pe linia wallaby, “O călătorie de-a lungul amintirilor” / Sydney / Ottawa / București.
~ POVESTEA DRUMEȚIEI ~
Pârscov / Buzău / 02 mai 2013.
Pornit inițial de la Ploiești fac o scurtă vizitș prin Buzău, dupa care ajung la Pârscov pe meleagurile copilariei lui V. Voiculescu și ale mele … unde, așa cum spunem pe la începutul articolului, dimineața devreme odată cu răsăritul minunat al unei zile de primăvară, avem să pornesc într-o adevărată drumeție către culmea “Pietrei cu Lilieci”.
Flori de liliac batut. / Pârscov.
Era o dorință care trebuia dusă la îndeplinire, așa cum mi-am propus cu mult timp în urmă.
Forile de gutui din drum./ Pârscov.
Am tot sperat că voi gasi pe cineva interesat care să mă însoțească pe jos, către această destinație. Dar nu a fost să fie.
Rostopasca înflorită pe poteca “dintre garduri” / Pârscov.
Studiasem deja de multă vreme harta traseului, pentru a fi sigur că nu voi rătăci drumul.
Vedere către culmea pădurii Colnic de la Pârscov.
Cândva, înaite de armată am avut singura ocazie de a ajunge pe culmea “Pietrei cu Liliaci”, dar pe un alt traseu față de cel de acum, și care l-am făcut atunci de la Pârjolești prin pădurea de acolo, îsoțit de un unchi care știa cărările către acest loc. Tot atunci am făcut la fața locului și câteva schițe în cărbune, după care aveam să realizez o picturâ prin ’89, selectată mai târziu într-o expoziție de grup din anul 2000.
De atunci, mi-am tot dorit să pot ajunge din nou acolo pentru eventuale fotografii.
Drumul peste coastă până la Tocileni și mai apoi peste prundul gârlei – Bălăneasa, încât încep urcușul prin Lunca Frumoasă, pe langă școala satului. Un traseu necunoscut pentru mine.
Undeva pe culmea de la orizont urma să merg, urmând drumul prin satul Lunca Frumoasă către culme.
Zona satului Valea Purcarului, zis și “Țarnă”…
Cruce veche de pomenire, la margine de drum / zona satului Valea Purcarului (Țarnă)…
Ușor vizibil în dreapta imaginii, poate fi observată culmea pădurii Colnic de la Pârscov, prin apropierea căreia am trecut și eu .După ce am trecut de Valea Purcarului (Țarnă), drumul se bifurcă în două, iar eu am prins a merge pe unul dintre acestea, nefiind foarte sigur că am făcut alegerea corectă.
Și da, aveam să mă conving… pentru că, drumul acela tot coboara, contrar așteptărilor mele, încât m-a scos fix la o stână și câinii ciobanești au prins să mă latre de zor, amenințător.
Nici urmă de cioban care să mă apere în caz de atac, … probabil fiind cu toții plecați cu oile la păscut.
Drumul urmat îmi oferea vizibilitatea unei cotituri pe un urcuș ușor, chiar pe langă stâna respectivă. Imposibil, datorită câinilor…
Singura soluție era să mă întorc … nefiind foarte sigur de direcția corectă a drumului.
Vegetație la marginea drumului, urmat.
Întorcându-mă, ajung la bifurcația drumurilor menționate mai devreme și apuc pe celălat, drum mărginit de moșdreni tineri și înfloriți.
Flori de moșdrean ( frasin de munte ).
Întamplarea face să întâlnesc pe cineva și să întreb dacă traseul urmat, este cel corect.
Mi se confirmă și totodată aflu că stâna la care am ajuns din greșeală este pe langă satul Oleșești, pe o direcția total greșită.
Vedere cu stâna de la Oleșești , unde am ajuns din greșeală după ce am rătăcit drumul…
Covor de primăvară cu albăstrele.
Priveliște generală cu un mic sat singuratic …
Continuind… ajung la un moment dat într-o raspâtie de drumuri, unde o troiță din metal mă întâmpinî vizual, alături de o mai veche troiță de lemn, destul de degradată.
De aici, pare că ar începe satul Trestieni al comunei Pârscov, județul Buzău.
Ruinile fostei școli din satul Trestieni, aflată la o margine de drum.
Undeva la ieșirea din acest sat, într-o răspântie de drumuri, descopar o fântână deosebit de interesantă așa cum nu mai văzusem.
O fotografiez, admirand cu mult interes aspectul său, numind-o pe loc “fântâna din răspântii”…
Trestieni, fântâna din răspântii („La Broscani”) și drumul care duce către satul Târcov.
De aici se vede până și culmea unde vreau să urc. Deci, pornesc hotărât la drum.
Casă parasită la Târcov.Drumul mă duce fară probleme în satul Târcov. Într-o vâlcea descopăr o altă fântânâ interesantă, facută se pare… dintr-o piatră, cioplită. Verdele din peisajul de primăvară și contrastul pietrei cioplite, mă determină să o fotografiez, instant.
Târcov / fântâna dintr-o piatră.
“Târcov este un sat în comuna Pârscov din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în zona Subcarpaților de Curbură.”
“La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târcov era reședința unei comune formată din cătunele Gura Târcovului, Oleșești, Târcov și Trestieni, cu 900 de locuitori, 2 biserici și o școală.”
Continuiand drumeția, mă orientez către o uliță îngustă și cu noroi, care urcă pe langă biserică spre culmea “Piatra cu Lilieci”.
Biserica din Târcov se pare că a fost construită pe la 1886.
Ajung în dreptul ei și văd un grup de tineri în curtea bisericii, care efectiv participau în felul lor la slujbă, în joia mare a Paștelui, acelui an.
Intenția mea era de a intra pentru scurt timp în biserică, pentru a putea descoperii mai mult din ceia ce îmi era dat să văd din drum.
Culegând însă câteva informații legate de traseul meu catre “Piatra cu Lilieci”, … atrag atenția și curiozitatea celor de acolo.
Într-o comunitate mică, efectiv toată lumea se cunoaște cu toată lumea și simți cum ești urmărit de curiozitatea colectivă a comunității respective, încât am considerat că ar fi mai potrivit să vizitez biserica la întoarcere, mai bine spus după orele 12.00.
La drept vorbind, până și timpul mă cam presa…
Îmi propusesem să ating culmea către orele 12.00, încât să am suficient timp pentru fotografii și în aceiași măsură, timp suficient pentru întoarcere pană la Pârscov, pe jos.
Merg așadar pe cararea de la baza culmii, despre care am primit informație clară, că duce direct pe Culmea “Piatra cu Lilieci”.
Treptat cărarea urmată se îngustează continuu prin marginea pădurii, dându-mi impresia de ocol .
“Sa fie bine, sa nu fie?” … mă tot întrbam eu, în timp ce înaintam tot mai nesigur pe acea cărare.
Deodată aud un foșnet ciudat și îmi e dat să văd în curba cărării, la ceva distanță… cum aceasta este traversată într-un șir indian, de purcei tărcați de mistreț.
Din cauza vegetației care sufoca oarecum cărarea din zona respectivă, vedeam doar unu – doi, … într-un presupus șir, continuu.
Astfel că, le urmaresc trecerea a 3-4 dintre ei, și-mi zic că … drept masură de siguranță ar fi mai bine să mă retrag, pentru a nu trezi atenția scroafei care ar fi putut să mă atace.
Întors așadar de pe cărarea urmată, am decis să urc piptiș panta împădurită a “Pietrei cu Lilieci”.
Cât despre povestea urcușului, efectiv printr-un lăstariș haotic fără carare și cu adâncituri mascate de frunzișul uscat, adeseori mă trezeam călcând în gol, ceia ce m-a obosit de-a binelea.
Teama să nu mă întâlnesc cu mistreții și teama față de direcția urmată (aiurea), rătăcind astfel mult și bine prin pădure, mă tot chinuia.
Și uite așa, cu mult efort fizic și teamă, am ajuns chiar acolo unde îmi doream, fix pe la orele 12.00.
Colții de stâncă și liliacul sălbatic înflorit mi-au bucurat privirile și sufletul, răsplătindu-mi efortul depus și împlinindu-mi dorința.
Priveliștea depărtarilor, a satului din vale cu vechea biserică, pădurea din jur, florile și ciripitul păsărilor, m-au facut tare fericit în acele momente.
Zabovesc o vreme pe culme, printre florile de liliac sălbatic, împărtășind telefonic toată această bucuria.
Denumirea culmii deluroase descrie structura geologică a acesteia, cât și vegetația care o acoperă.
PIATRA – se referă la aspectul exterior predominant stâncos al culmii…
LILIECI – este elementul ce completează tabloul locului, populat de o specie de arbust carpato-balcano-anatolică : Liliacul Sălbatic (Sirynga vulgaris).
Două tipuri de liliac sălbatic, pe două nuanțe.
Farmecul arbuștilor de pe înălțimea culmii.
Cornișa culmii Piatra cu Lilieci, în cazul nostru, în zig-zag.
Este greu zic, … atunci când privești cu drag totul, de jur-împrejur, știind că trebuie să pleci din nou la drum.
Coama împădurită ce pleacă de la biserică către stânga imaginii, este traseul ce l-am urmat, până aici. Așa că, … orietându-mă cumva de pe înălțimea culmii, aleg să cobor pe cealaltă parte, față de urcare… fix prin zona Sitului Arhiologic .
Printre descoperirile de aici se enumeră și dovezi de locuire geto-dacică, la aproximativ 735 M. înălțime, în culmea Piatra cu Lilieci, acolo unde au fost descoperite numeroase fragmente ceramice din epoca bronzului și din perioada sec. II – I î.e.n.
Cetatea dacică de la Târcov conform descoperirilor arhiologice a funcționat pe timpul domniei regelui Decebal, având rolul de a controla accesul spre Transilvania pe cursul superior al Râului Buzău.
Din zona sitului, fac o coborâre în forță prin mormanele de frunze uscate ale unei toamne trecute și tot așa prin pădure până jos la baza culmii.
Ajuns langă o pășune împrejmuită din vecinătatea pădurii, mă tot gândeam cum să scurtez drumul și care ar fi calea cea mai ușoară până la sat.
Ei bine, norocul a făcut ca în acel moment să-mi sune telefonul ăi din vorbă în vorbă mi s-a recomandat să strig de acolo către casa din vale, deoarece acolo locuia o cunoștință, cu grad de rudenie mai depărtat despre care nu știam.
Privind cu atenție, observ doi tineri care se relaxau într-o poiană, aflată dincolo de gard. Așa că îi salut și le comunic dorința mea de al cunoaște pe nea Mircea.
Cuplul, (nepoți ai acestuia din Constanța) cum aveam să aflu, mă conduc pană la casa lui nea Mircea și astfel cu toții ne petrecem în poveștile locului, la un pahar de suc și cu delicioase prajituri de post, pregătite de tanti Jeni.
Le spun povestea drumeției mele, iar după aflu multe și interesante date, despre intreaga zonă.
… despre echipele de arheologi, cazate pe timpul verii chiar aici, … despre vechea biserică din apropiere, pană și despre piatra cioplită a “fântânii dintr-o piatra”, fotografiată de mine .
Ancient well – Luminita Serbanescu (Canada) / A journey across memories – Mihaela Cristescu (Australia)Fântâna cioplită în piatră, de la Târcov.
Se spune că: fântâna este rezultatul obținut țn urma cioplirii “bolovanului de piatră” ce închidea cândva, aproape perfect și de neobservat, o grotă (peșteră), aflată în peretele stâncii ‘culmea, Piatra cu Liliaci ‘.
O peșteră care de-a lungul timpului a servit, pentru locuire dar și pentru comorile de odinioară ale satului, pentru arme și muniție … ascunse aici pe timp de razboi, după cum aveam să aflu din povestirile lui ‘nea Mircea, care se pare a preluat și transmis mai departe toate aceste întâmplări ale locului, odată cu unele evenimente trăite personal chiar de el…
Atmosfera a fost cu adevărat minunată, fiind plăcut impresionat de ospitalitatea oferită, și mai cu seamă de toate aceste informații, culese.
Trestieni / Pârscov – Buzău / zona Subcarpaților de Curbură, în valea Buzăului, pe partea stânga a râului.
Pe drumul de întoarcere, la ieșirea din satul Trestieni.
Valea Purcarului este un sat în comuna Pârscov / Se află în zona Subcarpaților de Curbură, în valea Buzăului.
Drumul de întoarcere l-am reluat pe același traseu pe care am venit, astfel încât, … undeva către seară ajungeam la Lunca Frumoasă, destul de obosit.
Lunca Frumoasă / Se află în zona Subcarpaților de Curbură, în valea Buzăului, pe malul stâng al Bălănesei (un afluent al Buzăului).
Biserica de lemn din Lunca Frumoasă, comuna Pârscov, județul Buzău, datează din anul 1884 .
Râul Bălăneasa este un curs de apă, afluent al râului Buzău.
De aici urma să trec din nou peste Bălăneasa, după care începea urcușul prin satul Tocileni și mai departe prin pitoreștile peisaje al ‘coastelor, către Muchia Pârscovului, unde urma să înoptez, … încât a doua zi să pornesc către Ploiești.
Raul Bălăneasa ( amonte și aval ) zona satelor : Lunca Frumoasă și Tocileni.
Satul Tocileni / relaxare de primăvara, undeva pe malul râului Bălăneasa.
Mai sus de satul Tocileni… cu o vedere către Dealul Chiciura.
O drumeție de care îmi amintesc cu mult drag, bucurandu-mă chiar și acum de reușita acesteia.
Vedere în aval pe râul Bălăneasa, cu zona sudică a satului Lunca Frumoasă.
Vedere pe zona centrală a satului Lunca Frumoasă.
Vedere în amonte pe râul Bălăneasa, către satele Tocileni și Curcănești…
Cât despre toate aceste fotografii prezentate, care reflectă cumva intensitatea momentelor de atunci, aș spune că privindu-le, înca îmi trezesc amintirea acelei drumeții…
Priviri de analiză pe zona drumeției făcute / Dealul Botanu în zare.
Prundul Bălănesei, Lunca Frumoasă și culmile unde am reușit să urc pe parcursul drumeției.
Priviri către Pârscovul de Jos și Valea Buzăului.
Multe dintre aceste fotografii sunt deja cunoscute datorită postarilor făcute, însă am ales să le pun și aici, pentru a fi cât mai complectă povestea acestei drumeții de primăvara.
Varfurile Masivelor : Ivanețu și Penteleu (ușor vizibile).
Cu căteva excepții (dealtfel vizibile cred eu), aceste fotografii au fost realizate doar pe parcursul unei singure zile, într-o faină primăvară buzoiană.
Cum se vede Lunca Frumoasă
Frumusețe parfumată de primăvară. / Coastele Tocilenilor.
Vedere cu parți ale localităților : Lunca Frumoasă și Pârscov.
Deoarece aceasta drumeție a avut loc cu mulți ani în urmă, fotografiile de față în marea lor majoritate au fost rătăcite prin diverse albume și pagini, încât a fost nevoie de mult timp și răbdare în vederea căutării lor.
Dealul Chiciura și prundul Bălănesei 2013. ( Clip cu povestea acestuia realizat in 2017 ).
Poteca de întoarcere ” printre garduri ” / la Pârscov.
Dealul Botanu văzut din lunca râului Buzău.
Consider că a meritat timpul acordat căutarilor foto., care mă bucură să știu că pot încânta multe priviri, mai cu seamă datorită celebrelor fântâni buzoiene, care … mai întâi au fost descoperite întâmplător și fotografiate, apoi au fost pictate în Canada. Transformate în adevarate opere de artă (expuse prin diverse galerii), încât ajung să fie inspirația poetică și vizuală, ilustate frumos… atât pe coperta cărții, cât și în cadrul volumului de poezie și proză scurtă “Călătorie prin amintiri” editată în Australia.
Code-Mixing Poetry / ON THE WALLABY TRACK – A JOURNEY ACROSS MEMORIES
Cu siguranță peisajele prezentate nu s-au schimbat, rămânând pe mai departe tot acolo, încât să bucure drumețul însetat de frumos.
Aștept cu interes comentarii 🙂
MULȚUMESC!
Frumoasa descriere si frumoase fotografii.
Mai exista insa un traseu la fel de frumos si interesant spre Piatra cu lileci,prin Berca,Ratesti,Viforita, Baceni,
Tircov,apoi traseul descris,pe linga biserica.
Partea buna e ca se poate ajunge pina in Tricov cu automobilul,preferabil 4×4,sau pina in Baceni cu orice automobil de sosea.
Partea rea e ca alunecarile de terne au modificat drastic peisajul.
Intre Baceni si Tircov acum 60 de ani era o vale adinca,acum e tren plat.
Dar pot fi vazuti trovanti,infipti in malurile produse de alunecari,scici fosile si multe altele.
Peisajul este superb,in special din culmea satului Baceni.
Eu am fost pe acest traseu anul trecut in vara si voi face traseul si anul acesta in aprilie.
Pt cei mai pretentiosi sint si conditii de cazare in Berca si Ratesti,iar pt cei dornici de aventur,numeroase locuri de campare cu cortul de o frumusete si sabaticie deosebita.
Putin in stinga Tircovului se afla un pinten masiv de calcar,virful Botanu de 810m,legenda spune ca sub acest pinten se afla un lant de aur care duce la o bute de aur,de sub virf izvoraste un piriias ca re indica existenta unor pesteri,de altfel prin anii 70 in urma alunecarilor de teren,a aparut cam la 1/3 de virf o intrare in pestera, dar inaccesibila.
Virful mai era denumit si Momiia nemtilor,pt ca pe el fusese instalat in primul razboi un punct geodezic,in 1980 acel punct mai exista.
Sint multe multe de povestit despre zona,dar musai sa vezi si sa traiesti pe viu salbaticia.
Mulțumim! Foartre interesant și bine de știut. Toate cele bune!
Thanks to my father who informed me concerning this webpage, this weblog is really awesome. Neely Fraser Borszcz