Istoria orasului Buzau

Istoria orasului Buzau incepe o data cu Tara Romaneasca. Buzaul a avut statut de targ si punct de vama, fiind certificat printr-un document inca din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice indica faptul ca omul a fost prezent in regiunea Buzaului inca din era crestina. Un document din anul 376 face referire la un rau cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orasului.

In perioada medievala, in Buzau a existat si o cetate a Buzaului. Dovezile existentei acestei cetati le putem regasi in cateva scrieri straine, iar targul, mentionat ca fiind existent la 1434, urmeaza sa devina sediu episcopal in secolul XVI.

Incepand cu secolul al XVII-lea, Buzau trece printr-o perioada de cumpana. Au loc numeroase invazii, lupte, razboaie. Totodata nu lipsesc nici dezastrele naturale – epidemii ori cutremure. Astfel incepe distrugerea si chiar depopularea Buzaului. Oamenii nu s-au dat batuti. Orasul a fost reconstruit, si localnicii marcheaza aceasta renastere prin simbolul pasarii Phoenix pe stema orasului.

Secolul al XIX-lea aduce o vreme de inflorire atat pe plan cultural cat si pe plan economic. In aceasta perioada se construieste palatul comunal – simbol al orasului. Orasul devine centru industrial si un puternic nod feroviar. In timpul primului razboi mondial, orasul Buzau este ocupat de armatele germane, si multi locuitori se refugiaza in localitatile invecinate, ori chiar in Moldova. In toata aceasta perioada, dezvoltarea orasului a fost intrerupta – temporar – urmand sa fie reluata dupa razboi. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, orasul a cunoscut o industrializare brutala. Populatia s-a triplat in mai putin de 50 de ani.
Evident, dupa revolutia de la 1989, economia puternic industrializata a fos plasata, cum era de astept, in contextul capitalist.

Descoperiri arheologiceIn parcul Crang au fost descoperite asezari din neolitic. Tot aici vom regasi si un mormant din epoca bronzului si chiar un topor celtic gasit in preajma orasului. In zona industriala Buzau-Sud au fost descoperite asezari geto-dacice, atribuite culturii Santana de Mures.

Martirul lui Sava Gotul

Prima mentiune documentara a raului Buzau ( numit Mousaios) este inca din secolul al IV-lea, intr-o scrisoare din anul 376, trimisa de Iunnius Soranus catre Caesarea Mazaca. In scrisoare, se relateaza martirizarea, la 12 aprilie 372, a misionarului crestin Sava, inecat de catre goti in raul Buzau. Copii ale acestui documnet le puteti vedea la Biblioteca Vaticanului si Biblioteca San Marco (Venetia).

Cetatea Medievala a orasului Buzau

Nu exista ruine ale cetatii, insa avem referinte catre o cetate medievala a orasului Buzau. In “Mica enciclopedie istorica” publicata de Muzeul Judetean Buzau, este citat razgurul Giacomo di Pietro Luccari facand referire la existenta cetatii. Urme ale cetatii au fost descoperite in urma unor sapaturi in zona centrala a orasului. Gheorghe Petcu afirma intr-o lucrare scrisa ca in secolul XII orasul era inconjurat de un zid cu patru porti in cele patru directii principale.

Targ si sediu episcopal

Prima mentionare a orasului Buzau ca targ si punct de vama este inca de la 30 ianuarie 1431. Documentul sugereaza ca avea titulatura de targ inca dupa vremea lui Mircea cel Batran. Targul Buzau se afla pe drumul Bogdanului, drum comercial ce lega Tara Romaneasca de Moldova, strada principala numita Drumul Targului, facand parte din acest drum.

Episcopia Buzaului este atestata documentar la 1525, in timpul domniei lui Radu de la Afumati. Data cea mai probabila a infiintari sale fiind considerata anul 1500, in timpul lui Radu cel Mare. Astfel orasul a devenit resedinta episcopala.

In 1507 Buzaul figureaza pe o harta a Lituaniei, Poloniei, Boemiei si Ungariei sub numele de Boza. La acea vreme, orasul era al 4-lea ca marime din Tara Romaneasca, si un aliat comercial al Brasovului. Un document datat la 1536 arata ca orasul era administrat de un judet si 12 pargari alesi. Complexul episcopiei este legat de centrul orasului si de parcul Crang – la vremea respectiva era o padure mare de langa oras – de o retea de tunele subterane. Rolul acestor tunele era de a stoca provizii si de a furniza o cale de acces si evacuare a cetatenilor in caz de pericol.

La 1571 a fost construita manastirea Banului, de Andronic Cantacuzino. La 1722 biserica este rezidita de Andreina, sotia lui Serban Cantacuzino. La 1884, la pictarea bisericii participa si Gheorghe Tattarescu. Din 1575 dateaza cea mai veche atestare a Bazarului – era al doilea din Tara Romaneasca – piata permanenta cu dughene, pravalii, pivnite si magazii. La acea veme, orasul era compus din patru parti principale: episcopia, manastirea Banului, targul vechi si orasul.

La sfarsitul secoului XVI, peste 18 000 de sarbi s-au stabilit in Tara Romaneasca. Cateva familii au venit in Buzau, concentrandu-si casele intr-o zona de langa raul Buzau, in prezent zona are numele Sarbi. Ulterior, mai multi refugiati bulgari se stabilesc in acelasi cartier intre 1790 si 1840.

Distrugeri succesive

Sfarsitul evului mediu aduce un val de distrugeri repetate. Buzaul este complet sau partial devastat re razboaiele purtate in mod repetat.
Arma lui Mihai Viteazul a stationat in Buzau, la 1596. Dupa plecarea acesteia, orasul a fost devastat in 1597 de raiduri otomane. Un an mai tarziu, Mihai Viteazul aduce daruri locuitorilor, compensand pagubele.
La 1616 multe case din Buzau au ars in urma invaziei polone. Locuitorii s-au refugiat in munti si padurile din imprejurimi. Toate titlurile funciare au fost pierdute la aceasta data. Un an mai tarziu, la 1617 orasul este ocupat din nou de armata otomana.

O invazie turceasca din 1659 conduce la distrugerea totala a Buzaului si multi cetateni vor fi luati prizonieri. La 1679 orasul este distrus din nou de turci. De fiecare data, orasul Buzau a renascut, aparand astfel pe o harta din 1700 a Tarii Romanesti.

Dupa o perioada relativa de pace, timp in care episcopia primeste dinantari de la domnitor pentru o scoala, in 1739, in timpul razboiului ruso-turc, trupele rusesti si cazacii au devastat tot Buzaul si l-au luat pe episcop cu ei.

In timpul altui razboi ruso-turc, intre 1768 si 1774, oastea otomana a ars toate casele si pravaliile din oras, fara a mai ramane ceva intreg. Biserica a fost si ea distrusa si episcopul a fost nevoit sa se mute la Bucuresti.

Lungi razboaie otomane vor continua in urmatorii ani, si Buzaul va renaste de fiecare data, precum pasarea Phoenix, pe care o poarta pe stema in prezent.

Cu toate ca orasul Buzau este atestat inca de la 1431, cea mai veche cladire din oras este Casa Vergu-Manaila, construita in secolul XVIII (1780). Casa apartinea familiei Vergu-Manaila si era propietatea unei familii boieresti, Vergu, care detinea si o carciuma si o brutarie in oras.

Dezvoltarea din secolul al XIX-lea

In timpul secolului XIX, orasul depaseste cu brio dificultatile reconstructiilor repetate si incepe sa se dezvolte ca oras modern, punandu-se accent pe viata economica si culturala. Padurea Crang devine loc de petreceri incepand cu 1829, si in cele din urma se amenajeaza o gradina publica la 1850.

In timp se vor deschide diverse scoli. Episcopia va deschide o scoala de pictori de biserici si iconari, condusa de N. Teodorescu si unde a studiat si pictorul Ghe. Tattarescu. La un an distanta se episcopul Romano infiinteaza Scoala Normala (scoala dedicata dascalilor); scoala ce va pregati invatatorii pentru scolile orasului si cele 115 sate. Seminarul teologic ortodox din Buzau infiinteaza in 1836, a doua scoala teologica din Tara Romaneasca, dupa seminarul din Bucuresti. Primul liceu laic din Buzau a fost actualul colegiu national B.P. Hasdeu, numit initial Gimnasiul “Tudor Vladimirescu” – inaugurat la 1867.

Cel mai vechi recensamant al Orasului Buzau, dateaza de la 1832, si arata ca in Buzau traiau 2567 de oameni, din care 99% erau romani.

Intre 1837-1840 avea sa se introduca iluminatul public. Lampile dupa strazi functionau cu seu. Strazile orasului fiind intortochiate si dezordonate, vor fi realiniate dupa reguli urbane la 1841.

Un an mai tarziu, la 1842, in oras existau deja un medic si o moasa, respectiv o echipa de pompieri. In timpul Revolutiei de la 1848 s-a infiintat si Garda Nationala.

Trebuie sa aducem in discutie si cladirile dupa strada Cuza Voda (la acea vreme, fosta Strada Targului). Aceste cladiri au fost ridicate intr-un stil specific caselor negustoresti, avand pravalii la parter si locuinte la etaj.

Urmeaza o perioada de inflorire culturala, si in 1852 are loc pentru prima data in istoria orasului Buzau, un spectacol de teatru. Doi ani mai tarziu apare prima tiparnita, adusa de episcopie – in 1854 se tipareste Biblia de la Buzau, a patra biblie in limba romana.

O noua evolutie are loc in 1860, prin introducerea lampilor cu gaz la iluminatul public. Tot atunci are loc si numerotarea caselor si stratile principale vor fi pietruite. Spitalul Garlasi (astazi Spitalul de boli infectioase) a fost infiintat in 1865.

In 1899 vor fi demarate lucrarile de constructie a Palatului Comunal, de catre primarul Nicu Constantinescu. Proiectul a fost finalizat in anul 1903. Palatul comunal este cea mai cunoscuta cladire din oras. O data cu finalizarea acestui palat, vor fi construite Bulevardul Parcului (intre palatul comunal, aflat in centru, si Parcul Crang) , respectiv Bulevardul Garii (leaga centrul orasului de gara). Aceste doua bulevarde erau construite dupa noile norme – bulevarde lungi si drepte.

Primul bec electric apare la 1899, in fata gradinii publice din centrul orasului. Primul spectacol cinematografic din Buzau are loc la 1904, intr-o berarie dupa Bulevardul Parcului.

In aceasta perioada au aparut primele intreprinderi din oras, moara Garoflid – ce functiona si ca fabrica de postav. Apare si rafinaria de petrol a societatii Saturn, iar reteaua de cai ferate se dezvolta exponential, orasul Buzau devenind un nod feroviar.

Orasul Buzau la rascrucea razboaielor mondiale

Chiar daca in primul razboi mondial orasul Buzau a fost ocupat vreme buna (14 decembrie 1916 pana la 14 noiembrie 1918) de trupe germane si multi locuitori s-au refugiat in Moldova, ulterior orasul si-a revenit dupa razboi si a trecut sub administratie romaneasca.

Dupa 1918 orasul continua sa se dezvolte, devenind un puternic centru industrial. Uzina electrica, a carei constructii a inceput la 1911, a fost data in cele din urma spre folosire in 1928.

In 1935 apare prima piata de alimente moderna – a fost construita de primarul Stan Sararu – Piata Centrala Av. Stan Sararu. Acelasi primar, Stan Sararu, a infiintat prima baie publica si a pavat strazile principale cu piatra cubica.

As vrea sa aduc in discutie si legenda vulturului, poreclit de localnici Ilie. Acest vultur a fost crescut de un negustor din apropiere, si se pare ca devenise mascota garii din Buzau intre 1930 si 1943. Vulturul a murit in timpul celui de-al doilea razboi mondial, impuscat de soldatii nazisti. In amintirea lui, marca de bere Vulturul a fost produsa la Buzau, si o strada in oras ii poarta numele: Strada Vulturului.

Spre finele celui de-al doilea Razboi mondial, au avut loc lupte dupa 23 august 1944, cand maresalul I. Antonescu a fost arestat la Bucuresti si guvernul sau pro-nazist a fost inlaturat de la putere. Armata sovietica a ocupat Buzaul la 28 august 1944, si, intrucat soldatii nemti erau baricadati in Palatul Comunal, s-a tras cu tunul. Palatul a fost ars din temelii, si o data cu acesta, a ars si arhiva. Ulterior, palatul a fost reconstruit incepand cu 1947. In cimitirul Eroilor, aflat in vestul orasului, au fost inmormantati soldatii romani, germani si sovietici care au murit atunci.

Perioada comunista

Dupa razboi, o data cu venirea comunismului, Buzau a pierdut statutul de resedinta de judet ori regiune in 1952. Acum avea statutul de oras regional in cadrul Regiunii Ploiesti.

Judetul Buzau a fost reinfiintat la 1968, cand, in contextul noii organizari administrativ-teritoriale, Buzau a devenit municipiu si resedinta de judet.

In mod evident, fabricile au fost nationalizate, si conform politicii de sistematizare a guvernului comunist, majoritatea vechilor cartiere de case au fost demolate, ducand la schimbarea radicala a orasului. Acest proces a fost initial lent, insa intre anii 1980-1988, toate casele dupa strada principala au fost demolate si inlocuite cu blocuri. In acea perioada a fost distrusa o parte din istoria vecilor cladiri (inclusiv teatrul Moldavia).

Aparent am putea spune ca orasul Buzau a trecut printr-o perioada grea in comunism. Insa sa stiti ca au fost si lucruri bune. Spre exemplu, Parcul Tineretului a fost construit in partea de est, avand o sala de sport si un bazin olimpic. In 1981 s-a deschis un cinematograf cu 650 de locuri. Intre 1971 si 1973 s-a construit un spital foarte mare.

La 1976 orasul a sarbatorit 1600 de ani de atestare documentara. Pentru marcarea evenimentului, a fost construit un obelisc in Parcul Crang. Tot in acelasi an, in Piata Daciei – principala piata din oras aflata in fata Palatului comunal – a fost pavata din nou, cu marmura alba, rosie si gri- modelul ales este unul traditional costumelor populare din zona Bisoca.

Dupa 1989

O data cu terminarea perioadei comuniste, procesul demolarii caselor a fost oprit. Economia orasul avea sa stagneze o perioada, insa orasul Buzau a reinceput sa se dezvolte dupa ce intreprinderile de stat au fot reorganizate, ori privatizate.

Tot dupa comunism a inceput si refacerea bisericii ortodoxe. In 1991 s-a inceput lucrul la cea mai mare biserica ortodoxa din ora – Biserica Sfantul Sava, iar in 2009 s-a construit o noua catedrala a arhiepiscopiei.

 

Galerie foto Buzau

Comments

comments