cain.ro | sursa ta zilnica de informatie cain.ro – stiri, informatii, anunturi si publicitate din sud-estul Romaniei
Vechea cetate de scaun, Targoviste este situat in partea central-sudica a Romaniei pe o terasa inalta de 260m, deasupra vaii Ialomitei, la limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica si Campia Inalta a Targovistei, care cuprinde interfluviul dintre raul Dambovita si raul Ialomita pana la contactul cu „campia de divagare”, joasa si monotona, fiind o prelungire a campiilor subcolinare. Campia este desprinsa din uniformitatea Campiei Romane, Targovistea fiind asezata in sectorul subcolinar al acesteia, parte a campiei Piemontane Inalte a Ialomitei, si in vecinatatea Dealurilor Subcarpatice.
Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile orasului Targoviste au dovedit ca aceasta regiune era locuita inca din neolitic. In Muzeul de Arheologie se gasesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Cris, Gumelnita, Cotofeni, apoi din perioada bronzului si din epoca fierului. Bine ilustrate in muzeu sunt podoabe si unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista si Decebal, si ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei in aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) si apoi bizantina (sec. V-VI).
In cartierul Suseni din actualul Targoviste s-au gasit urme ale unei asezari din sec. II-V peste care este suprapusa alta protoromana din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o asezare rurala in sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat targul medieval. Perioada medievala i-a adus recunoasterea ca targ de importanta europeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continente cu cele ale producatorilor locali. Nicolae Iorga crede ca la Targoviste a avut loc batalia (datand-o in 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi si parcalabul Dragomir al cetatii Dambovitei in vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Voda, castigata de romani.
Este de retinut ca, in cronica turcului Ioan Küküllö, se pomeneste de existenta, pe locul unde se afla astazi orasul, a unei fortificatii, caci „voievodul Nicolae, dupa ce a trecut cu oastea….raul Ialomita luand cu putere intariturile ridicate de valahi” este nevoit sa se retraga. O dovada ca orasul exista inca de atunci si ca romanii s-au batut cu indarjire.
Prima mentiune a orasului, la 1396, este facuta de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat orasul cu ocazia pregatirilor pentru lupta de la Nicopole. In timpul domniei lui Mircea cel Batran orasul a devenit principala resedinta domneasca a Tarii Romanesti. Tot in timpul acestui domnitor a fost refacuta Curtea Domneasca, ale carei ruine imprejmuiesc astazi Turnul Chindiei; ultimele cercetari arheologice au avansat ideea ca o curte a fost ridicata aici inainte de Mircea cel Batran. Primul act oficial, din 1406, este scris pe hartie catre manastirea Tismana de “Io. Mircea I Basarab, voievodul Tarii Romanesti, duce de Fagaras si Almas, comite de Severin, despot al pamanturilor lui Dobrotici si domn al Darstorului, spre cunostinta acestora, atat celor de acum, cat si celor viitori”, asa cum semna tratatele sale de alianta.
In 1418 Targoviste este atestat ca oras si capitala a Tarii Romanesti. In aceasta perioada orasul Targoviste a beneficiat de un statut privilegiat fiind cel mai important centru economic si cultural al Tarii Romanesti fapt favorizat si de pozitia sa la rascrucea unor importante drumuri comerciale.
Din 1424 se pastreaza prima reglementare comerciala facuta de domnitorul Dan II, ce stabileste privilegiile vamale ale targovetilor locali si drepturile de care beneficiau acestia in tara. Din 1451 dateaza prima culegere de legi facuta de gramaticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II. Vlad Tepes urca pe tron in 1456 cu sprijinul prietenilor sai Ioan Huniade si Stefan cel Mare si se inscrie in istorie pentru victoria din 1462 impotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. In timpul sau a fost construit Turnul Chindiei.
Voievodul Radu cel Mare recladeste incepand cu 1499 biserica “Sf. Nicolae din Deal”, cunoscuta azi ca Manastirea Dealu, care va fi terminata de urmasul sau Vlad cel Tanar. Pictura acesteia va fi realizata in 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Targoviste. Dupa toate probabilitatile, la Targoviste a activat primul mester tipograf din Tara Romaneasca, Macarie, care a tiparit, incepand cu anul 1508, primele trei carti in limba slavona cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) si „Evangheliarul” (1512). Catre mijlocul aceluiasi secol activitatea tipografica este reluata la Targoviste de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547). Mihai Viteazul a reusit in 1600, pentru prima oara, Unirea celor trei principate romanesti – Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Prestigiul lui de aparator al crestinatatii era recunoscut in intreaga Europa. Tradarea si uciderea lui a fost plansa de toti romanii. In timpul sau, Targoviste este ocupata de turcii lui Sinan Pasa, care fortifica zona centrala.
In octombrie 1595, trupele crestine ale Ungariei si ale lui Mihai Viteazul elibereaza orasul, ce sufera insa mari pagube. Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care intareste si extinde fortificatiile orasului (unice la sud de Carpati), repara vechile biserici si construieste multe altele noi. Constantin Brancoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea tarii si a murit ca un martir, refuzand sa-si tradeze credinta. In timpul sau, resedinta de vara a tarii s-a aflat la Targoviste, iar cea de iarna la Bucuresti. Dupa domnia sa, capitala se muta la Bucuresti, eveniment in urma caruia Targoviste a inceput sa piarda din puterea economica precum si din populatie. Urmeaza un secol al domnilor fanarioti.
Vechea cetate de scaun este cu adevarat parasita si trecerea timpului afecteaza tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung sa fie folosite de boieri si unii localnici ca material de constructie pentru propriile case. Rascoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, dupa ce straluceste la Bucuresti, restabilind domniile pamantene pe scaunul tarii, se sfarseste trist la Targoviste. Tudor si multi dintre soldatii sai sunt masacrati de eteristi pe locul din fata bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatra, in amintirea lor. Targovistenii au participat activ la revolutia romana din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unionistilor. Dupa unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat sa viziteze orasul, pe sub o arcada de flori, la 17 iunie 1859.
Modernizarea societatii romanesti la sfarsitul sec. XIX a insemnat un mare avant economic, ilustrat prin iluminarea orasului in 1863, inaugurarea cursei de diligente si apoi de cale ferata Bucuresti-Targoviste, infiintarea primei intreprinderi industriale – Arsenalul Armatei, construirea rafinariilor de petrol. Targoviste si-a platit tributul de sange in toate marile batalii ale natiunii. In razboiul de independenta din 1877-1878 s-au distins numerosi comandanti si ostasi targovisteni. In timpul primului razboi mondial Regimentul III Dambovita nr. 22 a primit Ordinul “Mihai Viteazul” pentru vitejia sa in campania din Transilvania din 1916, si apoi in timpul marilor batalii de la Marasti, Oituz si Marasesti in 1917.
Declarat municipiu in 1968, in prezent Targoviste are aproximativ 99000 locuitori si este resedinta judetului Dambovita.
In prezent orasul Targoviste este un centru economic si cultural important al Munteniei si are un potential turistic insemnat prin numeroasele constructii si monumente cu o valoare istorica deosebita.
